În România a existat Holocaust. Documente

Distribuie mai departe
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Un subiect intens discutat și disputat în România, mai cu seamă după 1989, îl reprezintă Holocaustul, negat de unii, recunoscut de alții. Pe acest subiect au fost publicate numeroase, studii, articole sau volume.

Despre Holocaust s-au publicat numeroase studii, au avut loc cercetări pe acest subiect, dezbateri. O serie de documente demonstrează că pe teritoriul actual al României s-au pus în aplicare măsuri draconice îndreptate împotriva evreilor și țiganilor în perioada regimului antonescian. Mulți dintr ei deportați și deposedați de proprietăți.

În raportul nr. 1.042/29 iunie 1941, adresat cabinetului Ministerului Afacerilor Interne, col. Dumitru Captaru, prefectul județului Iaşi, preciza: „După indiciile obținute până în prezent, se constată că se caută de către anumiți indivizi, să se arunce vina asupra evreilor din oraș, cu scopul de a ațâța armata germană şi română, precum şi populația creștină contra evreilor, pentru a da loc la uciderea în masă a acestora.”

Raportul continuă cu enumerarea măsurilor luate „pentru a preveni eventuale dezordini şi maltratări contra evreilor şi deci, să se dea loc la mari tulburări“. Cu toate astea, masacrul a avut loc.

CITEȘTE ȘI Eroii din România ai Holocaustului, ne-evrei

La foarte scurt timp, același prefect raportează din nou, de data aceasta cu o atitudine total schimbată. Prefectul arată în raportul nr. 1.081/2 iulie 1941 că: „Din ansamblul cercetărilor şi informațiilor, rezultă că tulburările care au avut loc la Iaşi, în zilele 28-30 iunie 1941, au fost provocate de evrei care, în marea lor majoritate, sunt comuniști, la care s-au adăugat şi unele elemente de comuniști străini. Scopul acestor tulburări a fost de a produce panică şi dezordine în spatele unităților aflate în luptă cu inamicul pe Prut. Prin dezordinea şi panica produse înapoia imediată a unităților de pe front, precum şi în populația din interior, s-ar fi creat pentru inamic o situație favorabilă, pentru a pătrunde mai cu ușurință pe teritoriul nostru şi a pune mâna pe importantul centru, din toate punctele de vedere, constituit de orașul Iaşi (…) Mișcarea a fost reprimată la timp.

În aceeași perioadă, Inspectoratul Jandarmeriei Iași raporta Inspectoratului General al Jandarmeriei faptul că, la 30 iunie, s-au expedia din Iași două transporturi de vrei, unul de 2500 de persoane altul de 1900. Din primul transport, cum observăm în raport, au încetat din viață pe timpul parcursului 1194 evrei. Transportul a fost oprit la Podu Iloaiei, Iaşi, unde s-a făcut îngroparea celor morți.

Din cel de al doilea transport au încetat din viață, între Iași – Târgu Frumos, 650 de evrei, înmormântați în Târgu Frumos, iar alți 327 au decedat între stațiile Târgu Frumos și Mircești (Roman). Cadavrele au fost debarcate și îngropate în Mircești.

Anterior, Triandaf Aurel de pe lângă Legiunea Mobilă Jandarmi Iași constata într-un proces verbal cu privire la un alt transport că „în stația Călărași s-a debarcat din trenul de evrei venit de la Iași un număr de 1011 (una mie unsprezece) evrei în viață, 69 (șasezeci și nouă) evrei muribunzi și 25 (douăzeci și cinci) morți.”

La începutul lunii Iulie 1941, comandantul Regimentului de Jandarmi din Roman, N. Ștefănescu, raporta că „în ziua de 2 iulie a.c. în conformitate cu ordinul Marelui Cartier General, s-au înmormântat în Lunca Șiretului din comuna Mircești – Roman un număr de 386 evrei bărbați de toate vârstele aduși cu trenul din Iași în vagoane închise. În cursul zilei de 3 iulie 1941 au fost înmormântați pe teritoriul comunei Săbăoani un număr de 172 evrei morți în vagoanele trenului ce transporta evreii evacuați din orașul Iași.”

Din raportul comandantului Reg. 6 Vânători către Divizia XIV Infanterie aflăm că „populația a fost triată de către Căpitanul Stihi V. Ioan pe categorii de naționalități (Români, Ruși, Poloni, și jidani). Unii din jidani au încercat să evadeze în cursul nopții, fapt datorită căruia au fost împușcați (…)”.

Sursa: ANMR, fond „Regimentul 6 Vânători”, dosar. 10, f. 279
Raport medico-legal din 1945 care arată numărul evreilor omorâți și îngropați la Stânca. Sursa: ANMR, fond „Regimentul 6 Vânători”

Deportări și deposedări de proprietăți s-au petrecut și în alte regiuni, de exemplu Hunedoara, care nu se afla sub ocuparea armatei hortyste.

Raport al autorităților din comunitatea locală, anul 1942, în care se vorbește despre deposedarea unei proprietăți a evreului Klein Emanuil, o brutărie situată în comuna Crișeni, astăzi stradă a orașului Călan.
Ordinul prefectului nr. 1458 pe1942, prin care se dispune la evacuarea în Transnistria a unui număr de 38 de țigani (inclusiv minori) din UAT Călan. Odată cu această măsură le-au fost confiscate locuințele

Victime al Holocaustului au fost și rromii. Deportarea în Transnistria a rromilor a fost opera lui Ion Antonescu.


Distribuie mai departe
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!